In functie de locul natal asistam la o stafeta sociala intre generatii. Daca tatal este avocat, ii insufla si fiului dragostea fata de aceasta profesie si il sustine sa mearga pe drumul deja batatorit de prima sau a doua generatie. La fel se intampla cu pastorii sibieni. Nu poti sa mostenesti sute de oi, iubirea pentru pastorit si sa te faci domn la oras!
Medicul a avut un exemplu de sacrificiu profesional in familie, rar se intampla ca fiii sa aleaga un drum diferit de al parintilor lor.
Eu sunt fiu al deltei si oricat ar fi de greu in acest tinut, nimeni nu a avut o copilarie mai fericita ca a mea!
Imaginati-va ca am invatat de mic sa inot, ca mi-am pus serpii de apa bratari pe mana slabuta, ca am cules nuferi pe care i-am daruit mai intai mamei si bunicii, apoi fetei pe care o placeam si tot asa.
Stiu arborii seculari din Padurea Letea si stam adesea de vorba despre furtuni si viata fara de moarte si tinerete fara batranete.
In rezervatia aceea cresc flori parfumate si plante unice, dar imi place la fel de mult rezervatia de pasari acvatice. Unele sunt gratioase, altele galagioase si practice, grase si puse pe pescuit.
In familia noastra barbatii sunt pescari din tata in fiu. Am fost crescut cu greu din pestele prins de tatal meu pe vreme buna, dar si pe furtuna si nu l-as dezamagi pentru nimic in lume.
Nu pot sa plec din delta si sa las salciile pletoase, adierea placuta a vantului care aduce miros de flori si de apa, valurile linistitoare.
Imi plac si futunile si iernile de aici si sunt fiu al acestui taram binecuvantat.
Tatal meu a condus barca in mod legal si a pescuit legal, fiindca este un om onest care m-a invatat sa respect legile acestei tari, sa nu ma tem de nimic. Acum a imbatranit si i-as da din tineretea mea, daca s-ar putea. Din pacate, viata nu se poate imparti cu oamenii pe care ii iubesti! Ma consolez cu gandul ca voi ramane langa parintii mei, sa am grija de ei, asa cum ei m-au crescut cu multa dragoste.
Voi deveni pescar si ghid al turistilor care doresc sa descopere frumusetile ascunse ale deltei din barca pe care o voi conduce cu responsabilitate. Tata mi-a spus ca barca motorizata va fi a mea, daca voi obtine permisul de conducere.
Asa am ajuns eu la liceu in Bucuresti, sa fac cursurile de navigatie si dupa ce obtin permisul de categorie d, sa ma intorc acasa.
Astazi m-am inscrie la curs navigatie categoria D si sunt foarte fericit, fiindca mi-a ramas foarte putin timp pana ma voi intoarce acasa. Orasul ma oboseste. Am invatat o forma de navigatie rudimentara a supravietuirii de la tata si de la bunicul, dar vreau mai mult de-atat.
Sunt in grupa cu trei prieteni. Toti trei am plecat din satul dintre ape, sa ne intoarcem cu diploma de bacalaureat, sa invatam foarte bine engleza si sa luam permisul categoria d.
La ce ne trebuie liceu si limba engleza intre apele Dunarii? Fiindca vrem o viata mai buna decat a bunicilor si parintilor nostri, am regandit strategia.
In timpul sezonului turistic, vom plimba oaspetii straini pe canalele deltei si ii vom incanta cu legendele locului. Vor aprecia priceperea noastra in arta navigatiei, fluenta comunicarii in limbi straine si inteligenta de a arata tot ce are delta mai frumos.
Cand turistii vor fi departe, vom pescui si vom vine pestele.
Intre o partida de pescuit si o cursa cu turisti, vom practica taximetria pe apa. Dupa cum vedeti, permisul de categorie d si limbile straine ne vor asigura mereu ca vom avea de lucru si ca vom obtine castiguri frumoase in delta.
In rest, vom avea si vom da iubire, respect, omenie si ne vom bucura de traditiile locului.
Cum sa plecam de aici, cand de Craciun mancam buntati romanesti, dar si turcesti si rusesti?
Consider ca orice fiu al deltei are indatorirea sa se inscrie la acest curs serios si interesant de navigatie, din respect pentru localnici, pentru turisti si pentru aceste locuri fermecatoare.
Cu putina atentie, pe apele Dunarii nu vor avea loc accidente, fiindca este la fel de rau sa te tamponezi pe apa ca pe uscat.
Ce bine ar fi ca toti cei din delta care ies cu barca pe ape sa detina carnet de conducere a barcii categoria d si navigatia sa se desfasoare perfect!
Noi, cei tineri, avem datoria sacra de a pastra aceste locuri la fel de frumoase si pline de mister sfant, cum le-am primit de la parintii nostri.
Abia astept sa ma intorc acasa si sa am grija de oamenii dragi mie care au imbatranit si carora le-au scazut puterile.
Ma simt binecuvantat ca am vazut lumina zilei in delta, in cel mai tanar pamant al tarii, cu atat de multa vegetatie in jur, cu pasari frumoase si un imperiu de pesti!
In mine rasuna chemarea deltei care este mai puternica decat toate. Numai cine nu stie ce simti, cand iti conduci barca in larg nu ma poate intelege pe deplin. Stai cu apa fata in fata, aparent te lasi in voia ei, dar tu esti cel care o stapanesti prin ceea ce ai invatat la cursurile de navigatie.
Sunt fiul al deltei si nu ma dezmint si ma deplasez pe ape ca pe uscat cu ajutorul ambarcatiunii pentru care am permis.